Sălajul, Anul Nou, strigatul din deal, furatul porților și babele din paie

Anul Nou însemna în Sălaj nu doar o masă îmbelșugată, revederea cu prietenii, ci și tradiții, cele mai multe uitate, din păcate. Strigatul din deal, furatul porților și moșii din paie, toate aceste obiceiuri marcau în anumite zone din Sălaj sfârșitul anului și deschiderea porților simbolice pentru primirea Anului Nou.

Strigatul din deal sau „vârăitul” era un obicei apreciat, practicat mai ales în satele de pe Valea Agrijului și Valea Someșului. „Era un obicei tare frumos. Feciorii urcau pe dealul de lângă sat și aprindeau un foc mare, se duceau la marginea dealului de deasupra satului și începeau să vârăiască, să le strige pe anumite fete din sat. Le ciufuleau, glumeau pe seama celor mai grase, mai leneșe sau mai urâte. Unele se supărau, se supărau și neamurile care auzeau numele fetelor strigate pe deal. Totul era până la urmă o distracție. Erau strigate și fetele pe care feciorii le iubeau, pe care voiau să le ia de soție. Obiceiul era unul frumos, dar s-a pierdut. Poate că mai este păstrat pe ici, pe colo, dar în puține locuri”, ne-a povestit Ileana Grațiana Pop din Ciumărna.

Furatul porților, supărarea și fetele

În alte locuri, în prima zi de Anul Nou, feciorii din sat furau porțile de la gospodăriile unde locuiau fete care au ajuns la vârsta măritișului. Porțile erau luate și ascunse pe sub poduri, prin grădini sau te miri pe unde. Căutarea porților era o adevărată pacoste pentru tatăl fetei. Uneori putea dura zile în șir până când poarta era găsită. Praful s-a ales și de acest obicei, tot mai multe sate fiind aproape goale.

Paiele, moșii și babele

În alte sate, Anul Nou venea cu ironii mai ales la adresa tinerilor trecuți de vârsta căsătoriei. „Acolo unde feciorii și fetele rămâneau fără soț și soție, unde se apropiau de 35-40 de ani, la casele unde locuiau asemenea oameni din sat se duceau moși și babe din paie. La poarta unde stă fata bătrână, feciorii puneau o babă din paie, un fel de mascotă, uneori era aruncată în curte. Era un fel de bătaie de joc la adresa acelei fete pentru că nu s-a măritat, a rămas necăsătorită. Era un soi de rușine să te căsătorești târziu. Uitați-vă ce se întâmplă acum, în zilele noastre”, ne spune zâmbind Ileana Grațiana Pop. Desigur, obiceiul avea urmări, persoanele vizate se supărau, se lăsa cu certuri.

Tăiatul colacului

În alte sate, în noaptea de Anul Nou, feciorii tăiau colacul de pe masă. Procedura era urmărită atent. Bătrânii casei spuneau că viața tânărului va fi frumoasă, ușoară, doar dacă tăietura este dreaptă. Acolo unde tăietura era strâmbă, feciorul era mustrat prietenește și se spunea că va avea o viață plină de probleme.